by Sebastian M. Ceolca

De cînd am început să împart mai mult decît pasiunea pentru horror cu șefa siteului de pe care scriu aceste rînduri, am început să refrecventez (mai mult sau mai puțin cu voia mea, așadar) secțiunea sus-numită – desigur, din cadrul TIFF, ăsta din Cluj, nu ăla din Toronto. Am constatat, cu oarece încîntare, că selecția de anul ăsta a fost mai bună decît cea din anul anterior. E cam singurul lucru nou care s-a întimplat, căci unele au rămas neschimbate. De pildă, interesul publicului (și al criticilor) a rămas la fel de redus în ceea ce privește acest gen de care încă se fuge mîncînd pămîntul, iar engleza selecționerului-prezentator (nu ma întrebați cum îl cheamă, că mereu uit) a rămas la fel de proastă. Așadar, fără s-o mai lungesc cu aspecte desfășurate în exteriorul ecranului, am ales 6 scurtmetraje din 12, care ar merita toată atenția dacă citiți textul ăsta și dați de ele pe undeva.

Agatha

O orfelină e platită cu monede mari de către o babă că sa hrănească cu niște lături o creatură din podul casei. Sarcina asta, aparent usoară, vine la pachet cu un set de reguli pe care micuța orfană le încalcă din greșeală. Sigur că va plăti scump pentru asta, într-un film executat ca la carte – în contextul desfășurării eficiente a unor tropi dintr-un horror-flick de festival. În plus, fetița joacă înfricoșător de bine.

When Susurrus Stirs

Un body horror amuzant și plăcut de dezgustător despre un corporatist care, în loc să încerce să scape de demonul străvechi care și-a găsit gazdă în el, îl acceptă așa cum e și-i găsește scop în viața-i anostă. Absolut delicios, lucrat impecabil pe efecte speciale făcute cu mîna, filmul pare ceva făcut de David Cronenberg, nedescoperit încă.

Behind

Știm că spaniolii nu sînt niște ageamii cînd vine vorba de horror – în mod special în scurtmetraj. Înca o dovadă clară a acestui fapt îl constituie filmul ăsta, despre o mamă divorțată care se teme că fostul soț îi va lua copilul. Însă o bătrîna, creepy as shit, îi spune femeii că o creatură bizară, nevazută cu ochiul liber, e mereu în spatele ei și-al copilului. Filmul e sumbru și suficient de bîntuitor încît să ne amintim că spaniolii fac horror deștept: aproape de fiecare dată, ei îmbină caracteristicile genului cu diferite probleme de ordin social.

I Am the Doorway

Sinopsisul spune că un astronaut e prizonier într-o navă, în vreme ce un virus i se răspîndește rapid în trup, afectîndu-i mintea, și că numai o măsură drastică îl mai poate salva. Doar parțial adevarată aceasta descriere oficială, despre un film care, conform regizorului, a durat 7 ani ca să vadă lumina zilei. E un body horror cehesc, non-narativ, la baza unei nuvele de-a lui Stephen King – parcă scrisă în perioada lui extrem de tulbure, de pe vremea de cînd era bîntuit de tot felul de halucinații, rezultate ale cantităților impresionante de alcool pe care le consuma acum cîteva decade.  E ca un vis oribil și incoerent, pe care n-ai vrea să-l ai vreodată.

Curve

Scurtmetrajul britanic a cîștigat Marele Premiu al secțiunii, așa după cum am prezis imediat după cele două calupuri de 12 filme. O adevarată bijuterie de 10 minute și o lecție britanică despre cum se face un horror eficient, într-un singur personaj, propagînd intimist panică și frici primare prin prisma unei femei care se trezește pe o suprafață din beton, netedă, curbată și alunecoasă, deasupra unui hău negru, din care se fac auzite zgomote înfiorătoare, vag umane. Sînt vreo doi ani, dacă nu mai mult, de cînd nu am mai văzut un short horror care să mă țină cu sufletul la gură. So, un very must-see!

Le Plan

Un pre-apocaliptic franțuzesc, despre un mostru izolat într-un conac (al cărui look amintește perfect de Max Schreck, în rolul  contelui Orlok, doar că fără cocoașă și îmbrăcat adecvat vremurilor noastre), pregătit să declanșeze o molimă care va da o altă față planetei așa cum o știm astăzi. În paralel, un tată își caută fiica disparută, iar prin pădurea alăturată conacului, un personaj a cărui asemănare cu Jaws (Richard Kiel) e izbitoare, în drumeția sa care pare să nu aibă sens, pîna într-un anumit punct. Scurtul l-am găsit suficient de elaborat la nivel narativ, acoperind destul de multe planuri care se întretaie, cu succes, într-un final. Și asta în  doar 13 minute.