Share

maxresdefault

de Sebastian M. Ceolca

În Blair Witch, adevăratul sequel al celebrului The Blair Witch Project, fratele mai mic al ăleia care a dispărut acum 17 ani, pleaca și el, la rîndul lui, cu o echipă sinucigașă în căutarea adevărului care a dus la dispariția ălora dinaintea lor. Ba mai mult, fratele speră să-și găsească sora încă în viață. Adică în pădurea aia, trăind în aceleași haine, hrănindu-se din ghinde și rădăcini de copac, considerînd că încă mai trăia captivă și sănătoasă la cap după aproape 20 de ani de rătăcire perpetuă în habitatul natural-întortocheat al celebrei vrăjitoare nevăzute. Un demers inept, așadar. Sigur că n-o găsește, ei mor cu toții, pînă la unul (ca nu degeaba e un found footage), începînd (cum altfel?!) cu afro- americanul din grup. Filmul e, mai întâi, o mare dezamagire (cel putin, prin prisma faptului că vine din partea unei colaborari competente, pe care, personal, o admir în aria horrorului contemporan: scenaristul Simon Barrett și regizorul Adam Wingard, adică), care nu se ridică nici pînă la glezna originalului, cu tot efortul depus de cei doi – în măsura în care copy paste-ul practicat de ei e mai obrazic decît teza de doctorat a lui Victor Ponta. În al doilea rînd, dovedește că unul dintre cele mai așteptate filme horror ale anului omoară și îngroapă found footage-ul definitiv. Poate că era și timpul! RIP found footage, zic!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*
*
Website