Continuăm cu alți 6 contribuitori care s-au îndurat sa nu ne lase fără material de Halloween. Avem comic-books, albume, carți, jocuri de mobil si, evident, filme și seriale.
Adrian Ţofei (regizor/scenarist Be my Cat: A Film for Anne)
Recomandă filmele horror care l-au marcat cel mai mult.
Peeping Tom (1960, Michael Powell) – filmul care a fost desființat de critici (și de o bună parte din spectatori) și a distrus cariera regizorului, pentru ca mult mai târziu să fie redescoperit ca o capodoperă. Infinit mai bun decât Psycho lansat în același an, cu decenii înaintea acelor vremuri. A făcut lumea să empatizeze cu psihopatul, să-i vadă crimele prin propria sa cameră de filmat, să-i simtă obsesiile și pasiunile. Și lumea nu era pregătită de așa ceva la începutul anilor 60. Și nici azi nu e. Filmul încă șochează pe cei ce-l descoperă.
Freaks (1932, Tod Browning) – alt film cu jumătate de secol înaintea vremurilor sale, care a distrus cariera regizorului. Cel mai șocant film produs vreodată de Hollywood. MGM l-a vândut rapid pe o sumă derizorie ca să scape de el. După zeci de ani a fost redescoperit ca unul dintre cele mai bune filme realizate vreodată. Din păcate nu avem versiunea originală realizată de Tod Browning. MGM a redus filmul de la 90 de minute la 64 de minute, tăind cele mai șocante scene și adăugând un final fericit. Scenele tăiate s-au pierdut – unul dintre cele mai frustrante lucruri din istoria cinematografiei. Chiar și așa filmul a șocat și încă șochează.
Bride of Frankenstein (1935, James Whale) – probabil singurul film horror care m-a făcut să plâng. Scenele cu Frankenstein și bătrânul orb sunt probabil cele mai emoționante și bine jucate din întreaga cinematografie a începutului de secol 20. De asemenea, filmul e genial prin modul în care vorbește despre tragedia din natura umană paradoxală. Lumea nu poate vedea inocența din Frankenstein datorită circumstanțelor exterioare și vrea să-l ucidă. Dar apoi vedem că nici măcar cineva exact ca el nu poate vedea dincolo de exterior și-l respinge. Filmul e o oglindire a lumii în care cu toții suntem inocenți, dar eșuăm în a vedea inocența din ceilalși și ne rănim sau distrugem unii pe alții constant.
The Blair Witch Project (1999, Daniel Myrick / Eduardo Sanchez) – filmul care a schimbat paradigmele artei filmului printr-o impecabilă execuție în conceptul found footage. Funcționează atât de bine fiindcă spectatorii pot empatiza total cu filmul și actorii doar atunci când nu au niciun indiciu care să le aducă aminte că privesc un film realizat de actori. Camera de filmat face parte din povestea filmului fiindcă e operată de personajele din film, spre deosebire de majoritatea filmelor în care trebuie să uiți că există o cameră și o echipă de filmare. Iar regizorii au creat toate circumstanțele care să ducă în timpul filmărilor la momente autentice – improvizații extrem de bine focusate. Buget de 20 de mii de dolari și încasări de peste 200 de milioane de dolari.
Carrie (1976, Brian De Palma) – filmul care m-a marcat profund în copilărie. Nimic nu e mai dramatic și impresionant decât paradoxul în orice formă de artă. Iar inocența se combină perfect în Carrie cu potențialul distructiv. O inocență ieșită din comun atrage un potențial distructiv apocaliptic. Iar Sissy Spacek oferă una dintre cele mai bune performanțe actoricești realizate vreodată. Acel potențial distructiv imens dintr-o ființă inocentă se revarsă valuri din ea la scena balului, îl simți prin ecran.
Alin Ludu Dumbrava (critic film, selecţioner Dracula Film Festival)
ne recomandă filme care se potrivesc cu sărbătoarea de Halloween:
Halloween, the one and only John Carpenter
The Nightmare Before Christmas, animația lui Henry Selick și Tim Burton pe muzica lui Danny Elfman
DUSTDEVIL, un horror intre Sergio Leone si Tarkovski- pentru unicitate, atmosfera, si muzica lui Simon Boswell
Carnival of Souls –un clasic alb-negru cu atmosferă de zombie arthouse (Anul trecut în Zombiebad)
The Thing –păi, The Thing, nu ? gheață, clapa lui Carpenter orchestrată de Morricone și cele mai bune efecte de makeup fizic (Ron Bottin).
Filip Standavid (Europa FM)
- Nosferatu/Căruța fantomă /Vampyr
- Werckmeister Harmonies (yeah, I know, but to me it is a horror flick, too)
- Blair Witch Project (tot așa)
- Funny Games (originalul)
- Audiția
Cristi Mărculescu (critic de film, selecţioner Dracula Film Festival)
Am “împrumutat”, cu acordul lui, 5 din cele 10 recomandari de pe blogul lui.
Big Man Plans
Bandă desenată cu pitic ultra-violet și mega-pornit pe răzbunare dincolo de toate limitele. Decât 4 numere, dar au la gore și demență cât să umple vreo 60 de numere. Scurt pe doi un midget up-to-no-good face mega-rampage pentru că este very pissed midget și pentru că are, metaforic vorbind un ditai dulapu doldora de scheleți și schelete. Vor curge hoituri, se va face tortură DAR e și-un story pe acolo. O poveste demnă de Palahniuk, cu sechele masive din trecut și zero milă sau respect pentru prezent și victimele care îl populează. Bat-shit-crazy, indeed.
The Black Heart Rebellion – People, When You See the Smoke Do not Think is Is Fields They’re Burning
Cea mai post-metal trupă de muzici din genuri cu post- ceva e fucking awesome. Decadență otomană, metale grele în plină descompunere și cum să zic, cel mai bun band pe care l-am văzut live în ultimul an. De la iliketrains incoace așteptam fix ceva ca TBHR.
Dezastrul de la Cernobâl
Svetlana Aleksievici (aia cu Nobel) transcrie interviuri și mărturii și povestiri și halucinații ale oamenilor de la Cernobâl (care cică s-ar scrie cu î, nu cu â, nu înțeleg de ce). Oroare pură și devastare totală, cu rude ale brigăzilor trimise în primele zile să facă ce se mai putea face. Și-o oroare din aia cum numai rușii puteau produce: cu un pustiu selenar al rațiunii și multiple boschetăreli misticoide. Și soldații de atunci și supraviețuitorii de acum, și toată migrația ileaglă din zonele de conflict ale URSS-ului în destrămare spre zona asta de bielorusie în care încă mai trăiesc oameni. Coup de foudre indiscutabil, în ciuda unei traduceri cocoșate din topica nu tot timpul optimă. Fix cartea despre ”sufletul rus” care dace mai multe parale decât toate scrierile lui Dostoievski pentru a elucida concepetul de suflet rus și care, destul de admirabil are mai multă hardecoreală decât un film de Balabanov în ea.
Fata cu toate darurile
Roman cu zombie. Cu un nou fel de zombie, de data asta impecabil reimaginați. Nu, sunt tot din ăia morți la creieri care sfâșie oameni de vii ca să le pape cărnița, DAR sursa e dibuită dibaci: un mucegai care preia controlul asupra creirului. JM Carey are multă inspirație apropos de cum elaborează și tensionează cartea, deși o dă în muci ocazional cu personajele. Dar emcanizmele sunt fascinante. Și mecanismele cărții și alea ale funcșionării zombie-ilor. Se face și film.
PEOPLE OF EARTH
E serial și e atât de bun că eu am văzut de 2 ori pilotul (23 de minute). Alură britanică, personaje quirky și subiect excelentissim: comedie seacă pe bază de oameni răpiți de extratereștrii și, ce să vezi, și extratereștrii care i-au răpit. Eficient dar nu pentru toate gusturile umoristice, un coup de coeur cum nu mă așteptam de la ceva ce pare-a fi fi scris de Douglas Adams (ăla cu The Hitchhiker’s Guide to the Galaxy, apropos s-a făcut și un serial cu prea multe fițe ca să fie altfel decât mediocru după o carte de-a lui).
Flavia Negoescu (castigătoare cel mai bun scurtmetraj – Dracula Digital)
Flavia, producatoare & prezentatoare a emisiunii 2.0, de la digi 24, ne recomanda 5 jocuri horror pentru mobil:
HOME: An unique horror adventure, 0,99€, iOS, Android
Home: an unique horror adventure este probabil unul dintre cele mai incantatoare jocuri de mobil pe care eu le-am jucat in acest an. Home este un joc de aventura de tip point and click, o explorare a unei lumi apasatoare. Poate fi o lume infricosatoare dar nu va asteptati la monstrii care ies neastptat din dulap, nu e genul de joc care se bazeaza pe sperieturi bruste. Jocul atinge un nivel mult mai porfund de anxietate plasandu-te intr-o lume disfunctionala care nu pare sa se repare pe masura ce afli mai multe raspunsuri, o tensiune care nu este disipata intr-un climax violent si superficial. Home are un strat suplimentar de gameplay fata de jocurile clasice de tip point and click. De fiecare data cand ridici un obiect sau iei orice fel de decizie, personajul te intreaba din nou daca chiar ai facut respectivul lucru si tu trebuie sa ii raspunzi da sau nu. Apoi iti spune cum il face acea decizie sa se simta ceea ce inseamna ca in cel mai real mod dezvoltati povestea impreuna. Fie ca alegi sa ridici lucruri sau nu, sa colectezi informatii sau sa traiesti intr-o ignoranta placuta, afli lucruri si povestea devine imposibil de ignorat. Home este un jov extrem de subiectiv, te lasa mereu sa te intrebi daca chiar ai vazut ce crezi ca ai vazut sau exista un raspuns mai complex in spate. Nu exista un raspuns corect la provocarile pe care le ridica jocul ci este o experienta unica, originala si mai presus de toate personala care te provoaca sa te gandesti la perspective, sa pui realitatea sub semnul intrebarii si sa vrei sa discuticoncluziile la care ai ajuns cu alti oameni care l-au experimentat.
YEAR WALK – 3,99€, iOS
Year Walk este unul dintre putinele jocuri care au reusit sa ma aduca intr-un moment real de panica. Ce-i drept l-am jucat in conditii absolut ideale: afara ploua, era intuneric, aveam castile pe urechi si eram singura in casa. Decorul straniu, estetica impecabila si sentimentul omniprezent ca esti pierdut si fara scapare fac aceasta aventura extrem de intensa. Year Walk este un joc de tip puzzle bazat pe un obicei suedez foarte interesant. Year Walk inseamna plimbarea anului, iar oamenii care vor sa performeze acest ritual se izoleaza si refuza sa manance sau sa bea cu o zi inainte de plimbarea mitica. Este un fel de ritual spiritual de regasire. Dupa postul de o zi, cei care vor sa duca ritualul la bun sfarsit se indreapta catre cea mai apropiata biserica imediat dupa miezul noptii in speranta ca odata ajunsi acolo vor vedea in viitor. Drumul nu este insa unul usor si pretul care trebuie platit pentru acest lux este mare: monstrii care se ivesc din zapada si naluci cu care nu vrei sa te intalnesti. Totul de la grafica impecaila, pana la coloana sonora care combina muzica populara suedeza cu sunete ireale creaza o experienta pe care niciun pasionat de jocuri horror nu ar trebui sa o rateze.
FIVE NIGHTS AT FREDDY’S – 2,99€, iOS, Android
Five nights at Freddy’s este o aventura de mobil lansata acum 2 ani si un exemplu de succes pentru amatorii de jocuri horror.
In joc intri in pielea lui Mike Schmidt, un paznic de noapte la pizzeria Freddy Fazbear, un fel de Chuck E. Cheese. Restaurantul nu este in cea mai buna stare datorita unor incidente nefericite asa ca nu isi permite sa dea prea multi bani pe curent. Asadar fiecare actiune pe care alegi sa o faci in jo consuma o portie din bugetul tau pentru electricitate. Daca epuizezi bugetul ramai pe intuneric. Asta nu suna ca cine stie ce problema, de altfel ca paznic de noapte ai putea chiar sa tragi un pui sanatos de somn in aceste conditii, dar exista o mica problema. Mascotele animatronice care danseaza si canta pentru a distra copiii in timpul zilei sunt putin…ciudate. In timpul noptii se plimba prin restaurant si daca te vad presupun ca esti un robot fara costum si vor sa te ajute. Iar asta inseamna ca te vor indesa intr-un costum de Freddy Fazbear care insa nu este facut pentru a fi purtat de oameni ceea ce inseamna ca procesul va duce la moartea ta timpurie.
In timp ce ele pot umbla in voie prin local, tu nu te poti bucura de acelasi lux. Esti obligat sa ramai in birou si singurul mod in care poti vedea ce se intampla in restul spatiului este sa te uiti pe camerele de supraveghere si sa inchizi usile de la distanta daca vezi ca musafirii nedoriti se apropie de tine. Usile sunt singura ta aparare impotriva robotilor dar daca le inzhizi pre des ramai fara curent pana dimineata si te astepata costumul mortii. Asadar cheia este sa monitorizezi atent locatia fiecarui robot si sa inchizi usile la momentul potrivit. Fiecare robot in parte are propria rutina si porpriile caracteristici iar noaptea mascotele animatronice devin mai inteligente si mai agresive. Daca supravietuiesti o saptamana la Freddy pleci acasa cu un salariu frumusel si esti concediat in semn de recunostinta.
Exista destul de multe straturi interesante in Five night at Freddy’s daca esti atent sa le cauti. Daca nu, jocul este destul de direct si te pune sa te lupti cu propria ta curiozitate si paranoia. Procentul de electricitate pe care il ai la dispozitie iti spune de fapt cat de mult itit permiti sa iti hranesti fricile irationale iar daca dai prea mult curs propriei imaginatii vei pierde. Foarte rar vei surpinde robotii in miscare dar pentru ca poti schimba de la o camera la alta o sa ii vezi fugitiv. Mai important este ca ii poti auzi, iar in lipsa unei muzici de fundal clantanitul metalic se joaca foarte elegant cu emotiile tale.
Daca va incanta idea si vreti sa va jucati de-a paznicul de noapte in Five Nights at Freddy’s fiti siguri ca inchideti lumina si va puneti castile. Daca aveti de gand sa va jucati in metrou cel mai probabil experienta nu va fi deloc infricosatoare.
INDIGO LAKE, 1,99$ iOS, Android
Cand visezi la anii de pensie te gandesti cel mai porbabil ca ar fi dragut sa te retragi undeva langa o padure intr-un oras mic in care sa te bucuri de sunetul vantului prin frunze si de susurul apei. Odata ajuns acolo insa s-ar putea sa constati ca peisajul nu e sufiecient de feeric sa ii opreasca pe locuitori sa o ia razna si sa se sinucida in masa. Sau ma rog cel putin asta s-a intamplat cu majoritatea rezidentilor din Indigo Lake, un joc de tip survival horror dezvoltat de studioul ThreeCubes.
Jocul incepe cu o barca in mijlocul unui lac. In timp ce ridici primul obiect si ti se ofera cateva informatii care te introduc in poveste, barca se opreste langa un mic ponton si aventura ta incepe.
Indigo Lake este lansat in 2013 si pentru momentul respectiv avea o grafica absolut impresionanta. Atat de buna incat ramane convingatoare si astazi. Tot universul este in miscare, copacii se unduiescin bataia vantului, frunzele cad si luminarea decorului este foarte bine realizata, un detaliu de care te poti bucura pe parcursul jocului datorita lanternei pe care o cari in buzunar.
FRAN BOW – 1,99€, iOS
Echipa suedeza sot-sotie din spatele casei de productie de jocuri video indie Killmonday Games a lansat in acest an varianta de mobil a unui joc infricosator de tip point and click cu numele Fran Bow. Jocul te pune in pielea lui Fran, o fetita de 10 ani care a fost martora uciderii sangeroase a propriilor parinti. Fetita este descoperita singura si traumatizata in padure si dusa la un spital de nebuni departe de singurul ei prieten, motanul Mr. Midnight. Din cauza medicamentelor pe care este fortata sa le ia, Fran halucineaza o realitate paralela plina de monstrii infricosatori. Disperata sa scape din spital si de medicamentele care ii fac rau, Fran se foloseste de abilitatea sa de a alterna intre cele doua realitati pentru a rezolva puzzle-uri, a-si gasi pisica si a descoperi intr-un final cine se afla in spatele mortii parintilor ei. Fran Bow este un joc cu un design 2D tip comic book, personaje interesante si o poveste plina de mister si intorsaturi neasteptate de situatie.
Bogdan Drumea (regizor, scenarist)
Pentru anul ăsta am nişte filme de recomandat:
1. The Witch – splendid, plin de insinuări, frisonant
2. Lights Out – scurt, eficient, enjoyable, dar atenție că s-ar putea să scăpați felia de pizza din mână dacă sunteți prinşi pe picior greşit.
3. Shutter – din bucătăria thailandeză de filme horror vine acest film la care nu ai cum să nu te sperii. Nu ai cum. Să nu fiți laşi, vă rog. Luminile stinse şi sunetul tare. Preferabil la bass ca să se zgâlțâie geamurile.
4. Babadook – Pentru că e tot ce ai nevoie de la un film horror. Răul vine de unde nu te aştepți.
5. A Nightmare On The Elm Street – sunt convins că acest film o să vă provoace să vedeți toată seria, dar să vă gândiți la visele din adolescență. Bine că nu era şi Freddy pe acolo că altfel nu ați mai fi apucat să citiți aceste rânduri.
