Share

horrorum_logo2

M-am rugat de câțiva oameni cu pasiune pentru gen să ne ajute cu recomandări pentru Halloween, nu doar filme ci și muzica, evenimente, carți, jocuri, orice horror-related. Rezultatul a fost peste așteptări, asa ca a trebuit să împart articolul in mai multe bucați, ordonate în funcție de momentul in care mi-au fost livrate.

Iată ce a ieșit:

Sebastian M. Ceolca

Pentru Halloween-ul din acest an am ales să fac un top 5 filme horror în care moartea nefericitelor personaje este adusă de purtatori de măști. Așadar, moartea vine în această ordine:

Halloween (1978)
În această capodopera absolută, marca John Carpenter, Michael Myers schimbă norme și percepții în ceea ce privește imortalitatea răului. Este, pur și simplu, un personaj care reprezintă baza pop-culturii pe care s-a clădit filmul de tip slasher, dar nu numai.

Friday The 13’th (1980)
Jason Voorhees dă startul, în 1980, unui numar incalculabil de victime, într-o franciza care continuă și azi. Așadar, celebrul personaj cu mască de sky și macetă perpetuu îmbibată în sînge continuă să ramîna consecvent de-a lungul decadelor. Și nu dă niciun semn de oboseală!

The Texas Chaisaw Massacre (1974)
În 1974, Laeatherface (Gunnar Hansen, în rolul vieții sale), personaj inspirat de povestea reală a criminalului în serie Ed Gein, reușește mai mult decît să facă parte dintr-un impecabil clasic al genului: face ca sunetul scos de drujba să nu mai fie neapărat asociat cu tăierea copacilor. Si nici cu Canada.

The Town That Dreaded Sundown (1976)

Un criminal în serie din Texasul anului 1946, cu o mască-sac, se apucă să împuțineze populația orașelului în care trăiește. Desigur, din considerente personale. Decizia lui se pare că a avut un mare succes, considerînd remake-ul omonim din 2014, a cărui acțiune continuă în același orăsel. Adică un nou fucked-up, dintr-o nouă generație, aceeași mască de tip sac și o populație într-o continuă scădere. Așa e cînd te ambiționezi să ramîi în orașul în care te-ai născut!

Scream (1996)
Masca neobositului psihopat, care se joacă aievea de-a horrorul cu Drew Barrymore și prietenii ei poate că nu mai sperie pe nimeni astăzi. Da, masca lui arată ca o bezea overcooked sau ca o înghețată care a stat prea mult pe cornet, la soare, înainte să fie măcar gustata. Totuși, să nu uitam că asasinul din celebra legendă urbană (care numai legendă nu e, ci un fapt divers), intitulată “The Babysitter and the Man Upstairs” (documentarul “Killer Legends”, din 2014, încearcă să facă lumină în acest caz) a stat la baza creării personajului ăsta. Și, da, pentru el preludiul mortii consta în telefoane pe care le dădea din casa în care locuiau victimele. Parcă nu mai rîdem, așa-i?!

Cătălin Mesaru (critic de film)

crazyhead

Pentru că ar fi fost extrem de ușor să rezolv problema unui top cinci cu seriale de rumegat de Halloween din toate timpurile (sau, mă rog, cel puțin de când există televiziunea modernă încoace) doar cu X-Files, Buffy The Vampire Slayer, Angel, Tales from The Crypt, Twilight Zone și Freddy’s Nightmares sau mai știu eu ce altceva, am decis să mă preocup doar de serialele care au început după anii 2000 și care merită (din varii motive ce urmează să fie expuse, să nu ne precipităm inutil!) să fie vizionate de cei cărora le curge sânge horror prin vene.

Să o luăm, dară, cronologic:

  1. Masters of Horror, 2005 – 2007

Epocala (și epocal de inegala) antologie horror creată de Mick Garris (Critters 2, Psycho IV, Sleepwalkers, The Stand, etc.) în 2005 are imensul avantaj de a strânge laolaltă o panoplie de regizori care mai de care mai interesanți și mai experimentați: John Carpenter, Dario Argento, Tobe Hooper, John Landis, Joe Dante, Takashi Miike etc. Din păcate, multe dintre episoade sunt mediocre și nu ajung la nivelul unui cinema demn de un master al groazei (mai ales în sezonul 2), dar din fericire, sunt câteva episoade în această antologie pe care să le țineți aproape de suflet: Cigarette Burns al lui John Carpenter (excelent vizual), Jenifer al lui Dario Argento (dezamăgitor din punctul de vedere al impactului asupra ochiului, dar suficient de tensionat încât să te „țină”) sau Imprint al lui Takashi Miike (care, culmea, nici n-a mai fost difuzat la TV în State, fiind publicat doar pe DVD) și The Screwfly Solution al lui Joe Dante (cu un spin interesant în ceea ce privește violența împotriva femeilor).

  1. Dead Set, 2008

Mai degrabă o miniserie și nu un serial „întreg”, Dead Set lovește adânc în plexul filmelor cu zombies și rămâne unul din evenimentele TV de referință pentru amatorii de terori (căci, să fim serioși, The Walking Dead mai mult decât soap opera cu niște carnagiu nu știe să facă, de aceea alunecă repejor în penibilitate). Creat de Charlie Brooker (cel cunoscut pentru Black Mirror și nu numai), Dead Set vorbește deștept și cu mult fler despre fenomenul Big Brother (căci se petrece pe platoul Big Brother), despre condiționare, despre lipsa de scrupule și de umanitate a oamenilor (adică ceea ce fac cel mai bine filmele cu nemorți). Plus, e și cu Davina McCall, gazda Big Brother, pe care românii o știu de pe vremea când „era MTV-ul mișto la noi”.

  1. Harper’s Island, 2009

Un serial relativ scurt pentru americani (doar 13 episoade), Harpers Island funcționează ca un murder mystery cu intense elemente de slasher. Lucru pe care-l dezvăluie însuși sinopsisul: prietenii și membrii unei famili se strâng pe insula evident numită Harpers Island și încep să fie căsăpiți rând pe rând. Serialul este mai degrabă modest în aplicare, dar cu foarte multe ambiții în teorie (de menționat faptul că actorii nu știau din timp că urmau să moară sau să supraviețuiască și că aflau pe parcursul filmărilor). În rest, păstrează tropii genului: crime care au avut loc în trecut și ale căror repercursiuni vor fi simțite în prezent, traume, alergătură, jump scares și atmosferă năclăită și apăsătoare.

  1. Scream Queens, 2015

Ce face Scream Queens diferit de majoritatea slasherelor (și tentativelor de)ce l-au precedat e faptul că, la fel cum Scream aproape o făcea în cinema acum 10 ani, aduce pe ecranele televizoarelor mult umor cinic, o droaie de referințe pop și niște personaje complet viperine ce vituperează-n stânga și-n dreapta, găleți de sânge (CGI, din păcate) și multă demență. Scream Queens a reușit, pe parcursul celor aproape două sezoane, să-și construiască un univers complet aparte, un univers ce funcționează după reguli haotice, ilogice, dar care nu se colapsează în propria-i absurditate. Personajele sunt, pe rând, insuportabile, ilare, demente și total scelerate: de la Chanel Oberlin (Emma Roberts), the queen bee a găștii Chanels la Cathy Munsch (Jamie Lee Curtis care-și exersează din nou talentele în ale comediei) la Chanel #5 (Abigail Breslin) care este detestată de toți din jurul ei și e, în general, ciuca bătăii, la Denise Hemphill (Niecy Nash) care e lasciv-grotescă și stereotip de negresă sărită de pe fix. Scream Queens e un deliciu cu veleități cretine (la modul cel mai afectuos) și un serial care-și caută un public dispus să renunțe la orice pretenție de coerență.

  1. Crazyhead, 2016.

După cum știm din Buffy The Vampire Slayer, în fiecare generație există câte o „aleasă” ce se luptă cu demonii pentru binele umanității. Ei, bine, în Crazyhead (din care au ieșit doar două episoade din cele șase plănuite), avem parte de două „alese”: Amy și Raquel. Raquel este cea cu experiență și cu limbă ascuțită, iar Amy este blondina ce se trezește aruncată într-o lume în care demonii există și în care trebuie să facă tot posibilul pentru a-i învinge. Un fel de Buffy cu sex și limbaj delicios de indecent, Crazyhead încă își găsește „vocea”, dar o face într-un mod adorabil și admirabil, totodată stabilind niște noi reguli pentru identificarea demonilor – faptul că sperma celor posedați este întotdeauna rece e ceva nou și…proaspăt…în mythosul demoniac.

 

 

Ion Bădescu (regizor, scenarist, producător)

23babadook2-articlelarge

Nu prea ma pup eu cu Halloween si daca stati acasa sa va uitati la filme, inseamna ca semanam. Asa ca va dau idei (daca nu le stiti deja):

Pe mine ma sperie alea cu fantome asa ca va dau The Others care este unul din cele mai reusite si ca Nicole Kidman.

The Entity este un film in care o fantoma este in calduri si nu este comedie horror.

Babadook este (aproape sigur) cel mai bun horror pe care l-am vazut in ultimii doi ani.

REC e found footage si nu trebe sa lipseasca (plus imi plac spanioloaicele).

Don’t Breathe pentru ca m-a lasat mut la una din cele mai misto momente Kodak, money shot, white gue… Fara spoilers!! E un film bun si gata! Sper ca nu le-ati vazut ca sa fiu foarte gelos pe voi.

Adrian Isaia (pictor, grafician, responsabil pentru sigla horrorum.ro)

Recomanda 5 albume:

94740089c0fe3ac882d70ae7b72ff435

David Lynch – Crazy Clown Time

Bohren & der Club of Gore – Gore Motel

Evelyn Evelyn – Evelyn Evelyn

Fantomas – Director’s Cut

The Residents – Gingerbread Man

Freqax  (muzician)

the-shining

1. Shinning este unul dintre filmele pe care trebuie sa le vezi daca nu le.ai vazut, chiar daca iti plac sau nu filmele horror. Este o opera de arta!
2. Paranormal activity: Filmul perfect pentru momentul cand ajungi acasa singur(a) dupa o petrecere de halloween esuata.
3. Scary Movie: Este filmul perfect pentru momentul cand ajungi acasa insotit(a) si vrei sa destinzi atmosfera. Merge cu popcorn
4. Exorcistul: Este doar filmul meu preferat
5. Corpse Bride: O animatie usor romantica si usor horror a la Tim Burton. O capodopera pentru iubitorii genului.

Paul Mureşan (regizor)

maxresdefault

Un album – THE SEER- SWANS

Un lungmetraj – KILLERS

O carte – MAESTRUL ȘI MARGARETA de Bulgakov

Un anime –BLOOD THE LAST VAMPIRE

Un scurtmetraj – The Pride of Strathmoor

 

Revenim în vreo câteva ore și cu partea a doua a recomandărilor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*
*
Website